© Prezentul rezumat îi aparține Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Orice preluare a textului sau a unei părți din acesta se va face cu următoarea mențiune: „Rezumatulhotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova”.
La 1 martie 2022 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat hotărârea în cauzaBalan v. Republica Moldova (nr. 17947/13). Cererea se referă la casarea unei decizii judecătorești irevocabile în favoarea reclamantului din cauza admiterii unui apel tardiv.
Potrivit circumstanțelor cauzei, la 8 octombrie 2010 Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău a acordat reclamantului suma de 360.018,80 lei pentru prejudiciul moral și costuri și cheltuieli, ca urmare a pierderii de către acesta a 70% din capacitatea de muncă în urma unui accident de muncă. La 28 octombrie 2010 hotărârea a devenit definitivă prin neatacare. Cu toate acestea, la 30 ianuarie 2013, Curtea Supremă de Justiție a menținut o decizie a instanței de apel prin care fusese admis un apel tardiv și prin care pretențiile reclamantului fuseseră respinse în totalitate.
Reclamantul s-a plâns în fața Curții, în baza Articolului 6 § 1 și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), invocând că instanțele judecătorești naționale au anulat în mod arbitrar o hotărâre judecătorească devenită irevocabilă, prin admiterea unui apel depus în afara termenului legal.
După comunicarea prezentei cereri Guvernului Republicii Moldova, la 9 noiembrie 2016 Curtea Supremă de Justiție a admis cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental cu privire la redeschiderea procedurilor naționale și a recunoscut încălcarea drepturilor reclamantului garantate de Articolul 6 § 1 din Convenție și Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, ca urmare a anulării în mod arbitrar a unei hotărâri judecătorești definitive în condițiile specificate supra. Cauza a fost rejudecată, iar Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de apel depusă peste termen și a menținut, în cele din urmă, hotărârea judecătorească din 8 octombrie 2010, adoptată în favoarea reclamantului.
Curtea a luat act de constatările Curții Supreme de Justiție cu privire la recunoașterea încălcării drepturilor reclamantului ca urmare a anulării hotărârii judecătorești definitive adoptate în favoarea sa, notând, totuși, că instanța supremă nu a acordat vreo despăgubire în beneficiul reclamantului. Din aceste considerente, Curtea a considerat că reclamantul nu și-a pierdut calitatea de victimă și a hotărât că avusese loc o încălcare a Articolului 6 § 1 din Convenție și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
Reclamantul nu a înaintat pretenții de satisfacție echitabilă și Curtea nu a acordat despăgubiri în acest sens.
Actualmentehotărâreaeste disponibilă în limba engleză și poate fi accesată pe pagina web a Curții.
