© Prezentul rezumat îi aparține Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Orice preluare a textului sau a unei părți din acesta se va face cu următoarea mențiune: „Rezumatul deciziei a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova”.
La 4 decembrie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat decizia de inadmisibilitate în cauza Asociația Obștească „Centrul De Informații Genderdoc-M” v. Republica Moldova (nr. 29195/15).
În fața Curții, asociația reclamantă a susținut că autoritățile publice nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a trage la răspundere persoanele care oferă posibilitatea de a posta comentarii online pentru conținutul acestor comentarii atunci când acestea incită la ură și discriminare împotriva membrilor comunității LGBT.
În fapt, cauza se referă la o acțiune civilă formulată de către asociația reclamantă împotriva unui post de televiziune prin care aceasta a urmărit să obțină o hotărâre judecătorească care să stabilească obligațiile portalurilor de știri online de a modera comentariile care afectează onoarea și demnitatea persoanelor menționate și de a preveni incitarea la ură, violență, și discriminare.
La 23 februarie 2015, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a admis în parte cererea asociației reclamante. La 22 septembrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea instanței inferioare, invocând că legea nu prevedea atragerea răspunderii unui portal de știri pentru comentariile postate de către vizitatori. La 2 februarie 2016, Curtea Supremă de Justiție a menținut hotărârea instanței inferioare.
În cadrul examinării admisibilității plângerii, Curtea a observat că asociația reclamantă nu a solicitat autorizația de a reprezenta vreun reclamant individual. Curtea a reiterat că particularii pot solicita să fie parte în procedurile în fața Curții chiar și în cazul în care aceștia nu au participat direct la procedurile interne, fiind apărați de către o organizație specializată.
Curtea a reamintit că o asociație nu poate pretinde, în sensul Articolului 34 din Convenție, că este victimă a actelor sau a omisiunilor care au afectat drepturile și libertățile membrilor săi individuali, care sunt persoane adulte cu capacitate juridică deplină și pot, prin urmare, să depună plângeri în nume propriu.
Deși Curtea a recunoscut că persoanele juridice pot, în principiu, să fie afectate de anumite încălcări, ea a observat că asociația reclamantă nu a demonstrat în ce mod comentariile anonime postate pe un portal de știri i-au afectat propriile activități. Totodată, Curtea a notat că nicio persoană afectată de pretinsa încălcare a drepturilor prevăzute în Convenție nu a depus o cerere la Curte.
Prin urmare, asociația reclamantă nu poate pretinde că este victimă directă sau indirectă, în sensul Articolului 34 din Convenție, a unei încălcări a Articolului 8 din Convenție, luat separat sau în coroborare cu Articolele 13 și 14. Respectiv, Curtea a declarat cererea inadmisibilă ratione personae, în sensul Articolului 35 § 3 (a), și a respins-o în conformitate cu Articolul 35 § 4 din Convenție.
Actualmente decizia este disponibilă în limba engleză și poate fi accesată pe pagina web a Curții.
