Sorbalo v. Republica Moldova

© Prezentul rezumat îi aparține Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Orice preluare a textului sau a unei părți din acesta se va face cu următoarea mențiune: „Rezumatul deciziei a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova”

La 23 februarie 2023 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat decizia în cauza Sorbalo v. Republica Moldova (nr. 1210/10).

Cauza se referă la procedura disciplinară inițiată în privința reclamantului, care ocupa funcția de judecător de instrucție, pentru faptul că a emis o încheiere prin care s-a pronunțat cu privire la legalitatea efectuării unei percheziții, cu încălcarea obligației de imparțialitate. Astfel, Colegiul disciplinar a sancționat reclamantul cu avertisment pentru încălcarea obligației de imparțialitate și încălcarea gravă a eticii judiciare. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare „CSM”) a contestat această hotărâre, solicitând aplicarea unei sancțiuni disciplinare mai grave. Această contestație a fost admisă de către CSM, care a propus eliberarea din funcție a reclamantului. În rezultat, Președintele Republicii Moldova a emis un decret prin care a eliberat reclamantul din funcția de judecător.

Reclamantul a invocat în fața Curții mai multe deficiențe procedurale, care i-ar fi încălcat dreptul său la un proces echitabil, garantat de Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”). În special, el s-a plâns de caracterul tardiv al contestației depuse de către Președintele CSM împotriva deciziei Comitetului disciplinar și de faptul că CSM ar fi admis-o fără vreo justificare. Totodată, reclamantul a invocat lipsa de imparțialitate și independență a CSM, având în vedere prezența Procurorului General și a Președintelui CSM în calitate de membri.

În urma comunicării cererii Guvernului, la inițiativa Agentului guvernamental, instanțele naționale au decis să redeschidă procedurile naționale și să examineze din nou acțiunea reclamantului. În acest sens, Curtea Supremă de Justiție a constatat încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil, a reexaminat recursul reclamantului, a casat decizia instanței de apel și a emis o nouă decizie prin care a admis în totalitate acțiunea reclamantului împotriva CSM. Ulterior, CSM a acceptat cererea reclamantului de a fi restabilit în funcția de judecător și de a-i fi achitat salariul pentru întreaga perioadă de inactivitate. Printr-un decret emis la scurt timp, Președintele Republicii Moldova a anulat decretul anterior, prin care reclamantul fusese demis din funcție. Între timp, în urma restabilirii reclamantului în funcția de judecător, CSM a inițiat procedura de evaluare a performanțelor reclamantului în această calitate. Totuși, având în vedere imposibilitatea întrunirii Colegiului de evaluare din cauza lipsei membrilor săi, reclamantul încă nu a fost supus respectivei proceduri.

Astfel, în fața Curții, părțile au disputat pierderea de către reclamant a statutului său de victimă. În special, reclamantul a susținut că reparația oferită la nivel național nu a fost suficientă și adecvată, și că în realitate nu avusese loc restitutio in integrum.

Curtea a notat că, în decizia sa cu privire la redeschiderea procedurilor naționale, Curtea Supremă de Justiție a constatat în mod expres încălcarea drepturilor reclamantului în baza Articolului 6 § 1 din Convenție. Această constatare se referea atât la tardivitatea contestației depuse de către președintele CSM, cât și la lipsa de imparțialitate și independență a CSM. Ulterior, instanța supremă a reexaminat cauza, a admis acțiunea reclamantului și a casat hotărârea CSM – proces care a respectat în totalitate garanțiile Articolului 6 § 1 din Convenție. În continuare, Curtea a notat că Președintele Republicii Moldova și-a anulat decretul său anterior, astfel încât reclamantul a fost oficial restabilit în funcție. Curtea a atras o atenție deosebită faptului că reclamantului i-au fost acordate toate restanțele salariale pentru întreaga perioadă de inactivitate.

Cu privire la supunerea reclamantului la procedura de evaluare a performanțelor sale în calitate de judecător imediat după restabilirea sa în funcție, Curtea a observat că reclamantul fusese numit în funcția de judecător pentru o perioadă inițială de cinci ani și că eliberarea sa din funcție a coincis cu expirarea acestui termen. Astfel, Curtea a acceptat argumentul Guvernului, potrivit căruia, în urma restabilirii sale în funcție, reclamantul trebuia să treacă procedura legală de numire în funcția de judecător în urma expirării perioadei inițiale de cinci ani. Curtea nu a putut concluziona că evaluarea reclamantului în calitate de judecător ar fi fost o consecință a încălcării drepturilor sale în această cauză, menționând că acest aspect depășește obiectul cererii.

Cu referire la lipsa despăgubirilor pentru prejudiciul moral la nivel național, Curtea a considerat că orice consecințe ale încălcării fuseseră remediate, astfel încât ea nu putea critica autoritățile naționale pentru faptul că nu ar fi acordat reclamantului despăgubiri în această privință. Curtea a constatat că reclamantul obținuse o compensație suficientă și corespunzătoare, însă a precizat că acest aspect nu trebuie înțeles că ar exclude ca lipsa evaluării reclamantului sau imposibilitatea lui de a exercita de deplin atribuțiile sale în calitate de judecător să ridice o nouă problemă în fața Curții, printr-o cerere separată.

Având în vedere faptul că autoritățile naționale au recunoscut și remediat încălcarea Articolului 6 din Convenție cu referire la cele două plângeri ale reclamantului depuse la Curte, Curtea a acceptat obiecția Guvernului cu privire la pierderea calității de victimă. Astfel, Curtea a declarat plângerile respective incompatibile ratione personae cu prevederile Convenției și a declarat cererea inadmisibilă.

Actualmente decizia este disponibilă în limba franceză și poate fi accesată pe pagina web a Curții.