Mangîr și alții v. Republica Moldova și Federația Rusă | Portalul Agentului Guvernamental din RM

Mangîr și alții v. Republica Moldova și Federația Rusă

     La 17 iulie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat hotărârea în cauza Mangîr și alții v. Republica Moldova și Rusia (cererea nr. 50157/06).
Reclamanții Ștefan Mangîr, Vitalie Vasiliev, Igor Dațco, Constantin Condrea și Alexandru Pohilas-au plâns în fața Curții în baza Articolelor 3 și 5 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”).
La 14 iunie 2006, ofițerii de poliție Ștefan Mangîr, Vitalie Vasiliev și Constantin Condrea desfășurau o anchetă penală în orașul Tiraspol. Aceștia au fost arestați de către serviciile secrete ale autoproclamatei republici moldovenești nistrene (în continuare „rmn”). În momentul arestului reclamanții au reușit să telefoneze Inspectoratul de poliție din Bender.
Alți doi reclamanți, Igor Dațco și Alexandru Pohila s-au deplasat spre Tiraspol pentru a clarifica motivele arestului colegilor lor, dar au fost arestați și ei. Toți reclamanții au fost plasați în centrul de arest preventiv din Tiraspol. La 17 iunie 2006, reclamanții Igor Dațco, Alexandru Pohila și Vitalie Vasiliev au fost eliberați fără a li se înainta vreo învinuire, dar și fără explicații cu referire la arestul lor.
La 18 iunie 2006, reclamantul Ștefan Mangîr a fost bătut, fiindu-i de asemenea injectată o substanță necunoscută care l-a lăsat inconștient timp de 4 zile.
La 23 iunie 2006 pretinsele autorități ale „rmn” i-au eliberat din detenție pe Constantin Condrea și Ștefan Mangîr. Șeful serviciilor secrete din „rmn” a menționat că aceștia au fost eliberați după ce autoritățile ruse au dat asigurări că autoritățile constituționale din Republica Moldova „nu vor răpi” oameni din raioanele de est ale Republicii Moldova.
Curtea a constatat că reclamanții fuseseră supuși relelor tratamente și torturii: Ștefan Mangîr a fost diagnosticat cu comoții cerebrale, iar Constantin Condrea a fost supus așa-numitei „suspendări palestiniene” timp de 7 ore.
Cu privire la jurisdicția statelor respondente asupra faptelor ce au loc în raioanele de est ale Republicii Moldova, Curtea a reiterat principiile generale expuse în cauzele Ilașcu și Alții, Catan și Alții și Mozer. Curtea a notat că Republica Moldova și-a îndeplinit obligațiile pozitive de a întreprinde măsuri adecvate și suficiente pentru a proteja drepturile reclamanților în baza Articolelor 3, 5 și 13 din Convenție.
Cu referire însă la responsabilitatea Federației Ruse, Curtea a stabilit că aceasta a exercitat un control efectiv asupra autorităților „rmn” în perioada relevantă în speță. În lumina acestei concluzii și în conformitate cu jurisprudența sa, Curtea a considerat că nu este necesar să mai stabilească dacă Federația Rusă a exercitat un control efectiv asupra politicilor și a acțiunilor pretinsei administrații locale din raioanele de este ale Republicii Moldova (a se vedea Mozer, § 157). În virtutea sprijinului său militar, economic și politic continuu acordat autorităților „rmn”, care nu ar fi putut supraviețui altfel, Federația Rusă este responsabilă pentru încălcarea drepturilor reclamanților garantate de Convenție.
Astfel, în prezenta cauză, Curtea a recunoscut violarea Articolelor 3, 5 §§ 1 și 3, precum și a Articolului 13 Convenție de către Federația Rusă, obligând guvernul rus să achite, în calitate de despăgubiri pentru prejudiciul moral, 25000 euro reclamantului Ștefan Mangîr, 20000 euro lui Constantin Condrea, câte 15000 euro reclamanților Vitalie Vasiliev, Igor Dațco și Alexandru Pohila, precum și 3000 euro cu titlu de costuri și cheltuieli, în privința tuturor reclamanților.
Actualmente hotărârea  este disponibilă în limba engleză și poate fi accesată pe pagina web a Curții.

Articole relaționate

Etichete

Distribuie