ILAŞCU ȘI ALȚII împotriva Moldovei și Rusiei


(Cererea nr. 48787/99)

HOTĂRÎRE din 8 iulie 2004

DEFINITIVĂ la 8 iulie 2004


Cererea se referă în principal la acţiunile comise de către autorităţile ”Republicii Moldoveneşti Nistrene” (”RMN”), o regiune a Republicii Moldova care şi-a proclamat independenţa în anul 1991, dar care nu este recunoscută de comunitatea internaţională.

Reclamanţii au declarat faptul că ei au fost condamnaţi de către o instanţă de judecată transnistreană, care nu era competentă în sensul articolului 6 al Convenţiei, că ei nu au avut parte de un proces echitabil, fapt care este contrar aceluiaşi articol şi că în urma procesului de judecată aceştia au fost lipsiţi de bunurile lor fiind, astfel, violat articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie. De asemenea, ei au susţinut că detenţia lor în Transnistria nu era legală, contrar articolului 5 al Convenţiei, şi că condiţiile lor de detenţie erau contrare articolelor 3 şi 8 ale Convenţiei. Pe lângă aceasta, dl Ilaşcu pretindea că a fost violat articolul 2 al Convenţiei, deoarece el a fost condamnat la moarte. Reclamanţii consideră că, în conformitate cu prevederile Convenţiei, autorităţile moldoveneşti sunt responsabile de încălcarea drepturilor lor garantate de Convenţie, deoarece ele nu au întreprins măsuri corespunzătoare pentru a le pune capăt. La fel, ei au declarat că Federaţia Rusă este de asemenea responsabilă, deoarece teritoriul Transnistriei era şi continuă să fie de facto sub controlul Federaţiei Ruse datorită trupelor şi echipamentului militar ruseşti staţionate pe acest teritoriu şi a pretinsului ajutor pe care această ţară l-ar acorda regimului separatist.

În final, reclamanţii au declarat că Republica Moldova şi Federaţia Rusă au împiedicat exercitarea dreptului lor la depunerea unei cereri individuale la Curte, fiind astfel violat articolul 34 al Convenţiei.

Vezi integral

Articole relaționate

Distribuie