GVG-Com S.R.L. v. Republica Moldova

© Prezentul rezumat îi aparține Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Orice preluare a textului sau a unei părți din acesta se va face cu următoarea mențiune: „Rezumatul deciziei a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova”.

La 24 noiembrie 2022 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat decizia în cauza GVG-Com S.R.L. v. Republica Moldova (nr. 30061/13).

Cauza se referă la sancționarea companiei reclamante de către autoritățile vamale în urma pretinselor încălcări ale procedurii de vămuire a mărfurilor importate și la procedurile ulterioare prin care compania reclamantă a contestat amenzile aplicate.

Bazându-se pe Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”) și pe Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, compania reclamantă a pretins că deciziile instanțelor naționale fuseseră insuficient motivate, contrar principiului certitudinii juridice, și că ingerința în dreptul său la respectarea bunurilor nu fusese prevăzută de lege.

În urma comunicării cererii, Agentul guvernamental a inițiat o procedură de revizuire împotriva hotărârilor definitive contestate în prezenta cauză. Curtea Supremă de Justiție a admis cererile Agentului guvernamental, casând deciziile sale anterioare și hotărârile instanțelor inferioare. Totodată, Curtea Supremă de Justiție a recunoscut încălcarea Articolului 6 § 1 din Convenție și a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, acordând companiei reclamante despăgubiri în cuantum total de 1.505 EUR. În urma redeschiderii procedurilor naționale, deciziile autorităților vamale privind aplicarea amenzilor au fost anulate. Astfel, Guvernul a susținut că reclamanta și-a pierdut statutul de victimă în fața Curții.

Deși compania reclamantă a susținut că, în pofida deciziilor favorabile pronunțate în cadrul procesului de revizuire și a anulării deciziilor autorităților vamale, executorul judecătoresc nu răspunsese la cererea sa de a înceta procedura de executare, prin adoptarea unei decizii în acest sens, Curtea a notat că reclamanta nu a demonstrat în ce mod omisiunea respectivă i-ar fi afectat interesele sale, din moment ce deciziile autorităților vamale nu mai erau în vigoare și, astfel, nu mai puteau fi executate.

Prin urmare, Curtea a considerat că măsurile adoptate de către instanțele naționale în urma redeschiderii procedurilor constituia o reparație suficientă în circumstanțele cauzei, astfel încât compania reclamantă și-a pierdut statutul său de victimă. Prin urmare, Curtea a declarat cererea inadmisibilă în conformitate cu Articolul 35 §§ 3 (a) și 4 din Convenție.

Actualmente, decizia este disponibilă în limba engleză și poate fi accesată pe pagina web a Curții.