Declarația de la Brussels

REPUBLICA MOLDOVA, în comun cu cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, a reafirmat sprijinul pentru Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și susținerea lor la o serie de măsuri pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a hotărârilor de la Curtea de la Strasbourg.

Reprezentanții Guvernelor a adoptat în unanimitate DECLARAȚIA DE LA BRUXELLES, împreună cu un plan de acțiune care o însoțește, la sfârșitul unei conferințe de două zile (26-27 Martie 2015) a avut loc în capitala belgiană, ca parte a președinției a Consiliului Europei.

Declarația salută rezultatele procesului de reformă CEDO pînă în prezent, în special scăderea semnificativă a numărului cauzelor pendinte în fața instanței de la Strasbourg, dar adaugă că acum este nevoie de măsuri suplimentare pentru a face față provocărilor, inclusiv cereri repetitive care rezultă din neexecutarea hotărîrilor judecătorești.

Planul de acțiune prezintă ulterior o serie de măsuri care trebuie luate de către Consiliul Europei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și autoritățile naționale pentru a se asigura că hotărîrile Curții sunt puse rapid și eficient în practică.

În susținerea Declarației, ministrul justiției dl Vladimir Grosu a menționat, printre altele, în ședință plenară că

”Această importantă ocazie, va intra în istorie ca o mare demonstrație a responsabilității noastre partajate. Și, eu am în vedere aici – eforturile noastre pentru respectarea drepturilor omului în Europa care a fost exemplificată de a noastră Convenție. Ea a fost indiscutabil una din cele mai mare realizări progresiste a secolului, fiind o valoare importantă nu numai pentru Europa dar și pentru conștiința universală a drepturilor omului în lume. Convenția a dovedit acea universalitate și responsabilitate partajată a Statelor, Guvernelor, organizațiilor internaționale și non-guvernamentale, autorităților, instituțiilor drepturilor omului și, în final, beneficiarilor drepturilor omului – poporul.

Cum Convenția noastră a obținut aceste succese? Anume prin dorința noastră interioară de a menține această responsabilitate partajată. Noi, Guvernele celor 47 de State, ne-am subscris liber la Convenție și, astfel, noi benevol ne-am asumat să fim servitorii veșnici a acestei grele, dar nobile, sarcini – de a sprijini drepturilor omului pentru popoarele noastre sub jurisdicția noastră. Eu nu voi greși dacă ași spune că această responsabilitate nu este numai sarcina Curții Europene și a Comitetului de Miniștri. Aceasta este sarcina primară a tuturor autorități naționale și a Guvernelor. Evident, prin semnătura noastră a Convenției, noi ne-am subscris la o dificilă responsabilitate pentru beneficiu popoarelor noastre și generații viitoare.

Mecanismul Convenției a existat și s-a perfecționat timp de mai mult de 50 de ani anume din cauza că a fost conceput pe baza a două idei principale – Statele să fie judecate pentru și să execute drepturile omului benevol. Prin urmare, scopul Convenției nu este coercitiv ci de ajutor, în special atunci cînd noi înșine ne-am asumat această povară. Deci, în opinia mea, semnificația adevărată a responsabilității partajate înseamnă nu o distribuire națională a acestei poveri dar și răspîndirea ei între cele 47 de jurisdicții, chiar dacă una din ele eșuează.

Declarația, pe care noi împreună o vom adopta-o, sunt sigur, va reprezenta un pas adăugător în angajamentele noastre, conservînd mecanismul Convenției și asigurînd eficiența acesteia. Deoarece aceasta este bazată pe o justiție europeană colectivă și executare benevolă, cele două aspecte pe care eu le-ași numi o bijuterie și o sclipire ilustră a Convenției.

Sunt mîndru să spun că în Republica Moldova noi urmărim același model. Noi reflectăm acum să introducem remedii suplimentare printr-un sistem judiciar național de filtrare pentru a aduce Curtea din Strasbourg înapoi acasă, la ușile cetățenilor noștri. Ale noastre inițiative legislative reflectă asupra unui propriu panel de ai noștri judecători, care vor deveni judecători domestici a Curții de la Strasbourg. Atunci, Curtea de la Strasbourg ne va ajuta prin-o gentilă consultație și propria sa jurisprudență.

Noi dezvoltăm mecanismul nostru de executare urmărind de a aduce executarea hotărîrilor Curții Europene la o nou nivel de înțelegere. Executarea nu este numai despre o satisfacție echitabilă sau consecințele încălcării. Executarea este prevenție și eliminarea cauzelor. Noi urmărim să schimbăm mentalitățile juriștilor, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și, cel mai important, parlamentarilor, politicienilor și a societății civile. Făcînd aceasta noi avem nevoie de un executor judiciar a hotărîrilor Curții Europene, care ar acționa sub controlul guvernamental și parlamentar cu implicarea directă a judiciarului. Evident, o hotărîre a Curții este prioritar un mandat internațional pentru schimbarea legilor, practicilor, mentalităților și, important, de instituire a noilor politici de stat.

Sunt bucuros să afirm că în Ministerul justiției noi am anticipat rezultatele prezentei Conferințe și am început să le implementăm cu mult mai înainte adoptării de astăzi. Prezenta Declarație, la care îmi doresc să mă subscriu, ne va fi un paravan atunci cînd ne vom întoarce în Republica Moldova pentru continuarea eforturilor noastre spre o perfecționare mult dorită a sistemului Convenției, ca o expresie a responsabilității noastre partajate.”

---

A se vedea textul integral a DECLARAȚIEI