DANIS ȘI ASOCIAȚIA ETNICILOR TURCI c. ROMÂNIEI


 Modificarea legislației electorale cu puțin mai mult de jumătate de an înaintea desfășurării scrutinului este incompatibilă cu Convenția.


La 21 aprilie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare “Curtea Europeană”) a pronunţat hotărîrea în cauza Danis și Asociația Etnicilor Turci c. României  (cererea nr. 16632/09) prin care a constatat încălcarea articolului 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare “Convenţia”), combinat cu articolul 3 din Protocolul 1 la Convenție ca urmare a modificărilor survenite în legea electorală cu șapte luni înaintea alegerilor parlamentare din 2008.

Reclamanții, Sabit Danis este cetățean al României și locuiește în Constanța și Asociația Etnicilor Turci a fost creată în 2004 potrivit legislației românești și are sediul în Constanța. Sabit Danis a fost candidatul Asociației Etnicilor Turci pentru mandatul de deputat la alegerile din noiembrie 2008.

În speță, reclamanții, invocînd articolul 14 din Convenție combinat cu articolul 3 din Protocolul 1 la Convenție și articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, s-au plîns că dreptul lor de a candida la alegerile parlamentare din 2008 a fost încălcat prin schimbările survenite în legea electorală cu șapte luni înaintea acestor alegeri și că au fost dezavantajați în comparație cu o altă asociație care reprezinta deja minoritatea turcă în Parlamentul român. Ei au susținut că voința electoratului a fost denaturată, deoarece un singur candidat pentru minoritatea turcă era deja prezentat, iar alegătorii nu ar fi putut să facă o alegere reală.

În comentariile sale, Guvernul României a susținut că condițiile impuse de legislația națională organizațiilor minorităților naționale, care doresc să fie reprezentate în Parlament au fost minime, ele au urmărit un scop legitim și că nu au fost disproporționate. Guvernul a invocat, că în aceste condiții statul are marja largă de apreciere, și anume ceea ce ar fi trebuit să le asigure un grad de reprezentativitate a acestor organizații – consta în coolectarea unui număr de semnături în susținerea numirii reclamantului Danis, în scopul de a evita orice exercițiu abuziv a dreptului de a fi ales. La fel, Guvernul a susținut că reclamanții nu au dovedit reprezentativitatea lor, nu au solicitat statutul de interes general și nu au furnizat lista de semnături necesare.

La rîndul său, Curtea a notat că în alegerile parlamentare din 2004 Asociația Etnicilor Turci a obținut doar cu cîteva voturi mai puțin decît o altă asociație reprezentînd minoritatea turcă, care în urma scrutinului a obținut un loc în Parlament. Cu toate acestea, la alegerile din 2008, prin cadrul legal recent adoptat această asociație a minorității turce a avut posibilitatea să prezinte un nou candidat fără a fi nevoie de a finaliza alte măsuri, astfel încît asociația reclamantă și reclamantul-candidat la funcția de deputat li s-a impus o nouă condiție, și anume faptul să beneficieze de interes general. Astfel, rezultă că legea nouă a introdus o evaluare dublă: pe de o parte, organizațiile deja reprezentate în Parlament aveau în mod automat dreptul de a prezenta candidați la alegeri, pe de altă parte organizațiile, care nu au fost reprezentate în Parlament li s-a cerut să îndeplinească formalități suplimentare pentru a demonstra că sunt reprezentative.

În acest context, Curtea a relevat că introducerea de noi cerințe cu puțin timp înaintea datei alegerilor poate avea ca rezultat descalificarea automată a partidelor de opoziție și a coalițiilor care se bucură de sprijin popular semnificativ, în acest fel avînd de beneficiat formațiunile aflate la putere. O astfel de practică este incompatibilă cu normele democratice și subminează încrederea cetățenilor în autoritățile publice.

Curtea a reiterat că asociația reclamantă a participat în alegerile din 2004 și a obținut un număr mai mic de voturi decît cealăltă asociație a minorității turce. Astfel, se prezumă că în 2004, Asociația Etnicilor Turci întrunise toate condițiile pentru a candida la alegeri și că nu și-a putut organiza activitățile ulterioare în concordanță cu prevederile statutare în vigoare la momentul respectiv. Prin urmare, asociația nu putea să prevadă că cu șapte luni înainte de alegerile din 2008 va fi necesar să se conformeze unui nou criteriu. În consecință, Curtea a considerat că, prin modificarea legislației electorale cu șapte luni înainte de alegerile parlamentare din 2008, autoritățile nu au dat reclamanților posibilitatea de a organiza activitățile sale, în scopul de a li se acorda statutul de interes general. Rezultă că reclamanții au fost în imposibilitate obiectivă de a obține statutul de interes general și prin urmare, să îndeplinească condițiile de eligibilitate impuse de noua lege electorală.

Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 14 (interzicerea discriminării) din Convenție combinat cu articolul 3 din Protocolul 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere).

În același timp, Curtea a decis, că constatarea încălcării constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit de reclamanți.

Actualmente, hotărîreaeste disponibilă doar în limba franceză şi poate fi accesată pe pagina web a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Articole relaționate

Etichete

Distribuie