Cauza Karalar c. Republica Moldova (cererea nr. 55809/08)

La 14 noiembrie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare “Curtea Europeană”) a pronunţat hotărîrea în cauza Karalar c. Republica Moldova  (cererea nr. 55809/08)prin care a constatat încălcarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare “Convenţia”).

Reclamantul, Murat Karalar este cetățean al Turciei, născut în 1971.

În speță, reclamantul revendică încălcarea drepturilor sale garantate de prevederile Articolelor 3 și 5 din Convenție și anume: condițiile materiale precare de detenție și absența îngrijirii medicale; deținerea sa în arest preventiv, în baza unor motive abstracte și insuficiente.

 

Încălcarea articolului 5 din Convenție (motivarea insuficientă de către instanțele naționale a deciziilor cu privire la arestul preventiv):

 

La 20 martie 2008, autoritățile Republicii Moldova au reținut reclamantul care conducea un vehicul, în care transporta în jur de două sute cincizeci de kilograme de heroină. Destinația finală a transportării heroinei era Olanda,pe un termen de 30 de zile.

Urmărirea penală a fost pornită în baza articolului 217′ alineatul (4), literele b), c), d).

Pe parcursul fazei judiciare a cauzei penale, arestul preventiv al reclamantului a fost prelungit o dată cu trei luni. Motivele invocate de către judecătorii naționali era săvîrșirea unei infracțiuni  deosebit de grave de un grup criminal internațional.

Reclamantul susține că instanțele naționale au motivat într-o manieră abstractă și insuficientă deținerea sa în arest preventiv.

Guvernul Republicii Moldova a respins această teză.

Curtea consideră că această parte a cererii cade sub incidența articolului 5 § 3 din Convenție.

Curtea amintește că articolul 5 din Convenție consacră un drept fundamental: protecția individului împotriva încălcărilor arbitrare de către Stat cu privire la libertatea sa (Bozano c. Franța, 18 decembrie 1986, § 54, seria A nr. 111). Totodată, Curtea reafirmă că, caracterul rezonabil a duratei detenției nu se pretează ca o evaluare abstractă (Patsouria c. Georgia, nr.30779/04, § 62, 6 noiembrie 2007). Curtea trebuie să stabilească dacă a existat o încălcare a articolului 5 § 3 din Convenție, ținînd cont de motivele invocate în deciziile autorităților judecătorești naționale cu privire la arestul preventiv și în baza faptelor necontestate de către reclamant (Wiensztal c. Polonia, nr.43748/98, § 50, 30 mai 2006, și McKay c. Regatul-Unit[MC], nr.543/03, § 43, CEDO 2006‑X).

În ceea ce privește riscul de sustragere a solicitantului, în special, Curtea notează că instanțele naționale au luat în considerație faptul că persoana era cetățean al unui alt stat și a fost condamnat la mulți ani de închisoare. Curtea consideră că motivele invocate de instanțele naționale nu au fost rezonabile și au dezvăluit existența unui risc semnificativ de sustragere solicitantului (a se vedea, mutatis mutandis, Van der Tang c. Spania, 13 iulie 1995, §§ 64-67, seria A nr. 321). Totodată, Curtea consideră că aceste motive n-au pierdut din pertinența lor pe parcursul întregului arest preventiv al reclamantului.

În speță, Curtea amintește că reclamantul a fost deținut în arest preventiv un an, șapte luni și două zile, dintre care cinci luni și jumătate pe parcursul urmării penale și unsprezece luni și jumătate.

Curtea consideră că durata urmăririi penale și a procesului în prima instanță, nu pare a fi excesivă, avînd în vedere complexitatea cauzei. Prin urmare, nu se poate spune că instanțele naționale au manifestat lipsă de diligență în cazul reclamantului. În consecință, circumstanțele cauzei nu pot fi considerate ca o încălcare a drepturilor reclamantului în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție.

Astfel, cerere este în mod vădit nefondată și trebuie respins în conformitate cu articolul 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție.

Prin urmare, Curtea a decis în unanimitate de radia cererea adresată în temeiul art. 3 din Convenție, în conformitate cu art. 39 din Convenție.

Actualmente, hotărîreaeste disponibilă în limba engleză și franceză şi poate fi accesată pe pagina web a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Articole relaționate

Etichete

Distribuie