Agentul Guvernamental va benefecia de un nou cadru normativ

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi proiectul Legii cu privire la Agentul guvernamental. Noul cadru legal se impune pentru actualizarea competențelor Agentului guvernamental, a practicilor de reprezentare a Republicii Moldova în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a procesului de executare a hotărîrilor și deciziilor instanței de la Strasbourg.

”Proiectul de lege vine să reglementeze principalele domenii de activitate ale Agentului guvernamental, și pentru a implementa standardele Convenției în Republica Moldova prin reprezentare eficientă în fața Curții Europene și asigurarea executării hotărîrilor și a deciziilor sale, precum și în alte domenii date în competența Agentului”

a argumentat la prezentarea proiectului Ministrul Justiției, Vladimir Grosu.

Se propune păstrarea locului Agentului guvernamental pe lîngă Ministerul Justiției, după practica mai multor state (spre ex. Norvegia, Slovacia, Cehia, Ucraina, Rusia, etc.). La fel, pentru asigurarea independenței și autorității Agentului guvernamental, s-a propus păstrarea modalității de numire a Agentului printr-o hotărîre a Guvernului, cu subordonarea ierarhică față de ministrul justiției și prim-ministru.

Noul proiect de lege mai prevede că în activitatea sa, Agentul guvernamental urmează să fie asistat de un corp de specialiști, tradițional funcționari publici din interiorul Ministerului Justiției. Ca o noutate a proiectului de lege se notează posibilitatea solicitării unei detașări temporare a procurorilor și altor funcționari la pregătirea pledoariilor în fața Curții Europene și la monitorizarea procesului de executare. Problemele complexe apărute în anumite cauze pe rolul Curții Europene și necesitatea elaborării unor măsuri cu caracter general în procesul de executare a hotărîrilor și deciziilor, impun formarea pe lîngă Agentul guvernamental a unui consiliu consultativ. Se propune că Consiliul să fie format din reprezentanți autorităților publice, ai mediului academic și a societății civile. Această participare multilaterală este menită să asigure o transparență decizională și o abordarea academică a unor probleme pe care le ridică jurisprudența Curții Europene. Modul de activitate și componența acestui organ se propune să fie stabilite printr-o Hotărîre de Guvern.

Proiectul legii propune modificarea conceptuală a rolului și locului Agentului guvernamental ca un coordonator al procesului de executare între autoritățile judiciare, executive și cele legislative. Legea propune, în premieră, introducerea a două concepte noi, cel de supraveghere guvernamentală și controlul parlamentar asupra procesului de executare. Relațiile între aceste două mecanisme va asigura o coordonare, o interdependență și va consolida responsabilitatea puterii executive și celei legislative la procesul de implementare a hotărîrilor Curții Europene în Republica Moldova.

Un aspect important, care a fost reflectat în proiect, este procesul de monitorizare asupra executării hotărîrilor și a deciziilor Curții Europene exercitat din partea Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei, în temeiul articolului 46 din Convenție. În această sferă s-a definit relația Agentului guvernamental, ca reprezentant național și actorul principal de coordonare a procesului de executare, cu Comitetul de Miniștri a Consiliului Europei și modalitatea de raportare și planificare a măsurilor de implementare a hotărîrilor și a deciziilor Curții Europene la nivel național. Se mai propun și anumite mecanisme noi cum ar fi instituirea unui registru public al hotărîrilor și a deciziilor Curții Europene, precum și a soluțiilor date de Comitetul de Miniștri în procesul de monitorizare a executării.

Proiectul de lege propune o distincție între două forme de responsabilități care pot apărea la nivel național după o încălcare a Convenției recunoscută printr-o hotărîre sau decizie a Curții Europene. Aceste forme se propun a fi distinse între o responsabilitate cu caracter individual a unui funcționar și/sau a unei persoane private și o responsabilitatea instituțională a autorității implicate în litigiu. Răspunderea instituțională este o noutate introdusă prin lege și prevede posibilitatea solicitării unor scuze oficiale în numele autorității responsabile pentru încălcare precum și a compensării pierderilor financiare suportate de bugetul de stat prin reducerea proporțională a bugetului autorității respective. Proiectul de lege a păstrat și noțiunea de regres individual dar a instituit și posibilitatea răspunderii penale, contravenționale și disciplinare a funcționarilor. Ambele forme de răspundere, în special cea instituțională, odată aplicate vor avea un impact serios asupra preîntîmpinării încălcărilor Convenției și vor responsabiliza cît autoritățile în ansamblu așa și funcționarii luați individual.

Prin adoptarea prezentului proiect de lege se va contribui considerabil la respectarea Convenției Europene și a jurisprudenței Curții Europene, precum și la crearea condițiilor eficiente de activitate a reprezentantului Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a autorităților publice responsabile de executarea hotărîrilor și deciziilor Curții Europene. La fel, proiectul de lege va consolida mecanismele de implementare directă a standardelor Convenției Europene ca o obligație generală a Statului în materia asigurării drepturilor omului.

Elaborarea unui nou proiect de Lege cu privire la Agentul guvernamental rezultă din Strategia de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 și din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorul justiției pentru anii 2011-2016. Acest proiect vine să se conformeze obligațiilor Republicii Moldova de reformare a sistemului Convenției Europene, asumate prin Declarațiile Ministeriale la nivel înalt de la Interlaken (2010), Izmir (2011), Brighton (2012) și Bruxelles (2015).


A se vedea comunicatul de presă a Guvernului

Articole relaționate

Etichete

Distribuie