A.O. Falun Dafa și alții v. Republica Moldova

© Prezentul rezumat îi aparține Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Orice preluare a textului sau a unei părți din acesta se va face cu următoarea mențiune: „Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova”.

La 29 iunie 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat hotărârea în cauza A.O. Falun Dafa şi alţii v. Republica Moldova (nr. 29458/15).

Potrivit circumstanțelor cauzei, reclamanţii (Asociația Obștească Falun Dafa, Asociația Obștească Qigong „Falun Gong Moldova”, Chiriac Tatiana și Dumitru Roman) au pretins încălcarea drepturilor lor garantate de Articolele 9 și 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), ca urmare a interzicerii folosirii simbolului „Falun” și a ulterioarei dizolvări a asociațiilor, care la epoca faptelor practicau Falun Dafa (numită şi Falun Gong), fiind şi o mișcare spirituală interzisă în China. Prin deciziile sale din 11 februarie 2015 şi 7 decembrie 2016, instanțele de judecată naționale au calificat simbolul folosit de către reclamanți drept extremist și au interzis folosirea acestuia. În rezultatul interzicerii simbolului, asociațiile reclamante au fost, de asemenea, declarate extremiste şi dizolvate, iar prin ordinul Ministerului Justiţiei simbolul a fost introdus în Registrul materialelor cu caracter extremist.

După comunicarea prezentei cereri Guvernului, Agentul guvernamental a depus două cereri de revizuire, în vederea remedierii pretinselor încălcări, solicitând, printre altele, admiterea acestora, recunoaşterea expresă a încălcării drepturilor asociaţiilor reclamante garantate de Articolele 9 şi 11 din Convenție, şi acordarea prejudiciului moral.

Prin încheierile sale din 2 octombrie 2019 şi, respectiv, din 27 noiembrie 2019, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererile de revizuire, a casat deciziile anterioare, reținând cauzele respective în procedură pentru o nouă examinare. De asemenea, Curtea Supremă de Justiţie a notat că ingerinţa în drepturile reclamanţilor garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție nu a fost necesară într-o societate democratică, deoarece nu răspundeau unei nevoi sociale imperioase. Totodată, ea a concluzionat că instanţele naţionale eșuaseră să examineze proporționalitatea și necesitatea ingerinței. Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiţie a respins solicitarea cu privire la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de către asociaţiile reclamante.

În contextul actelor emise de către Curtea Supremă de Justiţie, asociaţiile reclamante au solicitat excluderea simbolului utilizat de către ele din Registrul materialelor cu caracter extremist deţinut de către Ministerul Justiţiei. Respectiva cerere este deocamdată pendinte.

Curtea a notat că o hotărâre sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a-i retrage calitatea de victimă, cu excepția cazului în care autoritățile naționale au recunoscut, în mod explicit sau în substanță, și au oferit o despăgubire adecvată pentru încălcarea Convenției. În acest context, Curtea a reţinut că, deşi Curtea Supremă de Justiţie a emis deciziile respective şi a recunoscut încălcarea drepturilor asociaţiilor reclamante garantate de Articolele 9 şi 11 din Convenție, ea nu a acordat nicio despăgubire pentru încălcările constatate. Mai mult, autorităţile naţionale nu au întreprins toate acţiunile de executare a deciziilor Curţii Supreme de Justiţie, id est de emitere a unui ordin cu privire la radierea simbolului utilizat de către asociaţiile reclamante din Registrul materialelor cu caracter extremist. Ținând cont de circumstanțele prezentei cauze, Curtea a concluzionat că a avut loc încălcarea Articolelor 9 şi 11 din Convenție, ca urmare a interzicerii folosirii simbolului utilizat de către asociaţiile reclamante şi a ulterioarei dizolvări a acestora.

Curtea a acordat în mod solidar reclamanţilor 4500 de euro pentru prejudiciul moral și 1500 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Actualmente, hotărârea este disponibilă în limba engleză și poate fi accesată pe pagina web a Curții.

Articole relaționate

Etichete

Distribuie